Tanzania, Africa. Pasi prin lume

Sa ajung in Africa autentica, cea cu traditii stravechi inca vii, si cu nesfarsita savana africana, e un vis mare si frumos de-al meu, care se va implini in decembrie anul acesta, in Tanzania.

Cand incep sa derulez imagini din acest vis, de cele mai multe ori totul incepe cu vizualizarea pasilor mei pe pamantul rosu al Africii. Vad praful acelui continent invaluindu-mi glezna, apoi incerc sa adulmec aerul . . . incerc, dar nu reusesc sa o fac. Creierul nu imi furnizeza nici o informatie in acest sens . . . de aceea trebuie sa ajung acolo! Pentru mireasma si consistenta aerului inspirat la ceasul diminetii. Ori dupa trecerea unei turme de elefanti. Sau dupa o adiere de vant. Acestea trebuie sa-mi devina amintiri!

Despre visuri care trebuie sa devina amintiri

Vezi tu, cand mi-am dorit sa ajung in Israel, ma cutremuram la gandul ca voi pasi in Nazarethul si Bethleemul lui Iisus. Ca praful purtat de vanturi incoace si incolo in Tara Sfanta de secole se va aseza pentru cateva ore si pe talpa picioarelor mele !

Dar acum, dupa ce am fost acolo, pot sa adulmec si aerul. Pe malul Marii Galileii, aerul e umed tare, si este imbibat de mirosul vegetatiei abundente din nordul Israelului. In Bethleem aerul are iz de . . . ars. Pesemne de la soarele staruitor din zona aceea desertica a Palestinei. Iar aerul la peste 40 de grade in Desertul Hozevei si Iudeei, in amintirea mea este usor sarat si lipicios. Jos, la – 420 m sub nivelul marii, la Marea Moarta, aerul e sarat- amarui. La Marea Rosie, in Eilat, aerul e . . . complicat . . . placut si reconfortant pe malul marii si apoi mistuitor de cald in oras. E ca o iubire efemera. Idilica, plina de promisiuni, acolo in fosnetul marii, dar care arde apoi rapid, facandu-te sa te uiti inapoi cu dor la malul inceputului.

Asa sunt eu, calator prin praful si nisipul lumii asteia, mai degraba decat prin labirintul arhitectural al oraselor. Chiar daca nici aceste plimbari nu-mi displac deloc.

Insa ma odihnesc mai mult malurile de mari si oceane decat cafenele cu canapele confortabile. Chiar daca mirosul cafelei bune ma ademeneste sa imi asez amintiri si in astfel de locuri!

Poienile scaldate intr-un dulce auriu al unui soare de dupa-amiaza au mai mult gust pentru mine decat un vin bun. Cu toate ca cea mai grozava combinatie a fost sa le am pe amandoua, la degustarea de sampanie in Napa Valley din California. Ah, starea aceea . . . terasa de pe care se vedea toata podgoria scaldata in soare! Soare care ne mangaia si pe noi, incalzandu-ne la fel de dulce pe dinafara cum ne incalzea pe dinauntru sampania. Si cum au complotat la aceea stare de estompare a simturilor, de nu mai stiam ce e galben si ce e dulce: soare dulce – sampanie galbena, sau invers?

Mai exact, amintiri din Africa

Asadar , vreau sa am astfel de amintiri si din Africa! Mai exact, din Africa de est, sud-est si sud. Aceasta zona este foarte sus pe lista mea de visuri de calatorie!

Primul pas pentru indeplinirea visului a fost sa aleg o tara din Africa ce sa imi fie poarta de intrare spre aceasta experienta, iar Tanzania mi-a aparut ca fiind cel mai bun loc in care sa incep descoperirea continentului leagan al omenirii!

Tanzania cu safari in parcuri nationale incredibile. Cu game drive in care sa vanam cu binoclul si cu aparatul de fotografiat animalele in libertate, inclusiv The Big 5 ai Africii. Safari in care sa ne cazam chiar in aceste parcuri nationale si sa ne trezim dimineata cu girafa luaindu-si micul dejun din pomul de la balconul nostru. Cu vizita intr-un sat al tribului Maasai, cu gastronomia pe care abia astept sa o descopar. Tanzania cu multe emotii care vor deveni parte din mine dupa acest drum.

A urmat perioada de citit, investigat, vorbit cu persoane care au mai fost pe acolo, corespondenta cu tour operatorul din Tanzania. Cu fiecare pas am devenit mai entuziasmata. Am inceput sa vorbesc cu toti cei din jur despre noua aventura pe care o planific, fiind o calatorie de grup (aici poti sa vezi programul calatoriei)

Drept rezultat, o prietena mi-a spus pe loc: vin si eu! Alti cativa prieteni mi-au spus: vrem si noi, la un moment dat . . . Dar cel mai des am fost intrebata de ce imi doresc atat de mult sa ajung in Tanzania? Am raspuns de atat de multe ori, incat astazi mi-am propus sa las si in scris aceste lucruri.

De ce vreau sa ajung in Africa, Tanzania

Vreau sa pasesc pe pamantul rosu al Africii, in Tanzania, la care atunci cand ma gandesc, instinctiv incerc sa ii adulmec mirosul, si nu pot! De aceea trebuie sa ajung, sa am amintirea aceasta!

Si pentru oameni!
Vreau sa ii privesc zambind, muncind, crescandu-si copii, distrandu-se. Suferind poate, traindu-si viata de zi cu zi, asa cum ne-o traim si noi. Alt set de date care li s-au dat pentru viata asta, dar in care se trezesc si ei dimineata de dimineata, cu motivele lor de bucurie, cu iubirile lor, cu familiile lor. Vreau sa ii privesc in ochi, pe cei care ma vor lasa sa o fac, sa le stiu numele! Vreau sa am aceea amintire a atingerii sufletului a catorva oameni care traiesc acolo, in Africa, in Tanzania din visurile mele!

Si pentru a vedea animalele salbatice si libere, vreau sa ajung in Africa, Tanzania! Lei, elefanti, girafe, zebre, maimute traind in mediul lor, in care noi vom intra dupa regulile lor de trai firesc! Astfel, sper sa estompez amintirile lasate de spectacole de circ, si vizitele la manej! Copil fiind mi-a fost mila de animalele de la circ; nu semanau deloc cu cele din atlasele sau documentarele pe care le priveam fascinata: leul, regele animalelor, la circ nu privea semet si nu ragea asa ca in savanele in care era deasupra tuturor; nu, el se plimba, facea giumbuslucuri, precum pisica mea de acasa, tresarind la auzul biciului. Asteptam sa vad leul adevarat, dar el nu a aparut niciodata la circ! Devenind parinte, am mers din nou la circ, de dragul copiilor; de doua ori. A doua oara, in zona manejului mi-a fost dat sa vad de aproape un elefant intr-un spatiu care abia daca il incapea. Cu niste ghiulele imense la capatul lantului gros, care ii era legat de picioare. Mi-a parut un elefant rastignit! Iar ochii lui mi-au transmis o tristete sfasietoare! Simt ca ajungand in Serengeti si Ngorongoro voi putea alina suferinta elefantului din inima mea! (detalii despre Serengeti si Ngorongoro aici)

Pentru apusul acela spectaculos mai vreau sa ajung in Tanzania! Colectionarii de imagini de rasarit/apus de soare, stiu ca Tanzania e raiul fotografiilor de colectie! Soarele apune surprinzator de repede si cerul se coloreaza in rosu intens. In orice top al celor mai spectaculoase apusuri, vom gasi si Tazania, cu parcurile sale rezervatie naturala (Serengeti, de exemplu). Pentru ca ce poate fi mai spectaculos decat un apus magnific, cu cerul de un rosu intens si globul soarelui portocaliu coborand rapid? Acelasi apus in care se vede si silueta unei girafe! (vezi imagini mai jos)

Si pentru senzatia de timp care se opreste in loc, vreau sa ajung in Africa, Tanzania! De cativa ani, ma straduiesc sa inteleg timpul. Timpul in general, timpul meu pe acest pamant, trecerea lui – si sa imi fac din timp cel mai bun prieten. Am hotarat eu ca am sa trec din paradigma “am pierdut timpul cu (. . .)”in cea de “in acest timp am facut/vazut/ citit/intalnit (. . .) “. Si atunci, ora petrecuta la vreun ghiseu pur si simplu nu o mai contorizez la sfarsitul zilei. Dar fac sa atarne greu in balanta ora in care pot citi o carte buna, iar aceea ora o transform intr-un regal! Imi fac un ceai special sau imi torn un vin bun, aprind o lumanare parfumata, si oblig timpul sa se aseze cuminte, langa mine, conform unui pact al nostru: el nu ma alearga, eu nu-l mai vorbesc de rau!

Ei bine, in Tanzania, simt ca voi avea parte de acea senzatie de oprire a timpului in loc. In mijlocul savanei africane, unde pamantul nu are un pret pe metru patrat construibil. Vizitand oamenii tribului Maasai care traiesc inca dupa traditiile stravechi, cu asteptari simple de la viata. “Creatorule, da-ne vite si copii” este cel mai des intalnit in rugaciunile lor. In mijlocul naturii, intr-un loc in care oamenii traiesc in comuniune cu animalele salbatice, stiind clar ce reguli trebuie sa respecte pentru ca aceasta comuniune sa fie una fara riscuri. In acele dimineti in care din balconul lodge-ului meu, din Serengeti/Ngorongoro/Tarangire sau Lake Manyara voi admira rasaritul soarelui si forfota faunei. Da, pentru aceste momente voi semna un pact cu timpul: el nu ma va fugari, iar eu il voi trai cu toata fiinta mea!

Voi savura fiecare secunda! In asa fel incat sa raman apoi pentru totdeauna cu amintirea mirosului pamantului rosu al Africii. A gustului preparatelor traditionale africane. Cu amintirea strangerii de mana si a zambetului africanilor. Cu amintirea adrenalinei date de auzul ragetului regelui leu privind semet catre noi de la mica distanta. Si definitiv vreau amintirea spectaculosului apus african.

Da, lumea este mare – dar pas cu pas, vis dupa vis, ea poate fi descoperita!

Cum arata planul pragmatic al visului meu african, cu program si obiective pe zile, poti sa vezi aici: calatorii.monicajurma.com/premium-safari-tanzania-2020

Nota: imaginile provin toate de la tour operatorul partener cu ajutorul caruia vom face calatoria in Africa, Tanzania.

UP-DATE: Visul meu s-a implinit, am ajuns in Africa! Am inceput sa impartasesc impresii in articolele mele, de mai jos, iar urmatorul nostru safar va fi in ianuarie 2024, in timpul Marii Migratii: Safari in Tanzania & leisure in Zanzibar, 25 ian – 5 febr 2024