Istanbul,  Pe unde am calatorit,  Turcia

Hagia Sofia din nou moschee. Istoria care se scrie sub ochii nostri

Vineri, 24 iulie 2020Hagia Sofia intra intr-o noua etapa a istoriei sale zbuciumate. De astazi, este din nou moschee. In imaginile de la prima rugaciune condusa chiar de presedintele totalitarist cu pretentii de sultan, Recep Erdogan, se vede podeaua de marmura acoperita cu mocheta, pentru rugaciunea musulmanilor, si inteleg ca toate icoanele crestine au fost acoperite. Cu draperii.

Ce simbol! Astazi, vineri, chipul lui Iisus a fost ascuns, in Catedrala Sfanta Sofia!

Ferice de noi, cei care am ajuns sa pasim in Bazilica Hagia Sofia in zilele ei de magnific simbol al posibilitatii de convietuire a oamenilor de religii diferite, in duh de pace si intelepciune.

Hagia Sofia – se traduce „Sfanta Intelepciune”, din greaca (Aghia Sofia). Nu face referire la numele unei femei, asadar, ci la intelepciune

Sunt recunascatoare ca pot scrie aceste randuri si le pot ilustra cu fotografii facute de mine. Fotografii in care inca vedem superbe icoane-mozaic.

Despre Hagia Sofia

Am putea spune ca Hagia Sofia exista de prin anul 330, nascandu-se ca si idee din momentul in care Imparatul Constantin a pus stapanire pe Byzantion, iar spiritul locului a pus stapanire pe inima marelui imparat.

Dar Hagia Sofia e prea mareata, semnificatia Bazilicii – Moschee – Muzeu prea profunda, ca sa credem ca “ideea – samanta” a fost a unui om. Cred ca a fost mai presus de Imparatii Constantin si Iustinian, iar acestia au fost instrumente prin care s-a indeplinit proiectul ce transcede timp, religii si generatii.

Locasul acesta a reusit sa pastreze, peste timp si in acelasi spatiu, icoane in mozaic si elemente de decor musulmane ale perioadei sale de moschee. Cu tot cu “ranile”  transformarilor intermediare. Aici ma refer la acoperirea icoanelor cu un strat de tencuiala, in perioada in care a fost convertita – prima oara, in 1453 – in moschee. Icoane recuperate doar partial cand bazilica a devenit muzeu.

Fiind conceputa ca centru al vietii religioase din Imperiul Bizantin, istoria Hagia Sofia se impleteste in mod inevitabil cu istoria zbuciumata a locului. Bazilica in Contantinopolul Imperiului Bizantin. Moschee in Istanbulul Imperiului Otoman. Muzeu in Istanbulul cosmopolit in Republica Turca, adica Turcia moderna contemporana. Si iata, chiar de astazi, moschee din nou, intr-o Turcie condusa de un regim totalitarist.

Istoria Hagiei Sofia, strans impletita cu istoria locului. Cronologie succinta

  • In anul 325,

Imparatul Constantin a ridicat prima bazilica, devastata de un incendiu in anul 404.

Constantin este cel care, ajuns in inima Bizantului, la Chrysopolis, este atat de impresionat de acest oras incat hotaraste sa il declare capitala Imperiului Roman, in anul 330. Totodata redenumeste orasului dupa propriul nume: Constantinopol.

Constantin alege sa se boteze crestin, si este imparatul roman care se angajeaza ferm in oprirea persecutiei crestinilor. In perioada domniei sale crestinatatea s-a bucurat de o perioada de liniste.

  • In anul 415,

Theodosius al II-lea reconstruieste biserica, ce este mistuita din nou de foc in 532, in timpul Revoltei Nika

  • Anul 532 este pentru Hagia Sofia un nou inceput!

La 40 de zile dupa distrugerea bazilicii, Imparatul Iustinian I porneste reconstructia acesteia, de data aceasta cu planuri absolut grandioase. Constructia a durat doar 5 ani si s-a ridicat dupa planurile marilor arhitecti ai vremii, Anthemios din Thales si Isidoros din Milet.

A rezultat un monument remarcabil al arhitecturii universale, care a dainuit pana astazi. Bazilica Hagia Sofia este considerata de unii autori drept cea de a opta minune a lumii antice tarzii. Este a patra bazilica din lume ca si marime, dupa Bazilica Sfantului Petru din Roma, Domul din Milano si Catedrala Sfantul Paul din Londra. Si, pana mai ieri, putea fi vizitata ca si muzeu.

Este consemnat ca atunci cand Imparatul Iustinian a intrat in bazilica finalizata si pregatita cu fast pentru marea zi a sfintirii ei, a fost coplesit! Ar fi spus, dupa ce a multumit lui Dumnezeu ca i-a ingaduit finalizarea minunatei lucrari: “Te-am intrecut, Solomon!”

De subliniat ca sub Imparatul Iustinian, crestin convins, Constantinopolul si-a trait perioada de glorie.

  • Intre anii 729 -843

toate mozaicurile ce reprezentau figuri (ale lui Iisus, ale Sfintei Fecioare Maria, ale sfintilor) au fost distruse. Este o perioada neagra in istoria crestinismului , marcata de iconoclasm. Mozaicurile-icoane pe care astazi le vedem sunt toate realizate in secolul al IX-lea.

  • Anul 1204

reprezinta un alt moment de cotitura pentru Catedrala Sfanta Sofia.  Cruciada a patra face prapad in Constantinopol, inclusiv basilica este jefuita de nobilii crestini apuseni. Atunci au disparut  icoane pretioase incadrate de aur, argint si pietre prețioase, candelabre din argint și aur, cruci incrustate și ele cu pietre prețioase și de alte relicve rare. Inclusiv structura de argint aurit care placa imensa Poarta Imperiala a fost luata. Patriarhul vremii insusi a fugit în exil.

Imparatul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul a restaurant biserica dupa izgonirea cruciatilor in anul 1261.

  •  In 1453

Constantinopolul este cucerit de Sultanul Mehmed (Mahomed al II-lea) , aducand astfel sfarsitul Imperiului Bizantin. Iar Hagia Sofia devine Marea Moschee Ayasofya. Prima rugaciune musulmana a avut loc intr-o vineri, 1 iunie 1453. În primele decenii splendidele decoratii crestine de mozaic si fresca au ramas neatinse, dar apoi mozaicurile au fost acoperite cu un strat de tencuiala.

O noua era incepe in aceasta parte de lume, iar Constantinopolul crestin devine Istanbulul otoman. Astazi Istanbulul este un megalopolis modern, unde si noua, romanilor, ne place sa calatorim. Dar in anii aceia, ai ocupatiei otomane, romanii au fost dusi sclavi, fetele slujnice si concubine. Biruri grele erau adunate din Principatele Romane si luau calea Istanbulului, iar capete cadeau mereu pe motiv de nesupunere.

De observat aferent acestei perioade restaurarile extinse din timpul Sultanului Abdulmecit I. Acestea au fost facute de fratii arhitecti suedezi Fossati, intre anii 1847 – 1849. Cu ocazia restaurarilor ei au descoperit mai multe dintre mozaicurile bazilicii crestine, insa le-au acoperit apoi la loc.

  • Din 1935,

la initiativa marelui om de stat Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne, Hagia Sofia devine muzeu. Unul dintre cele mai populare din lume. Si un simbol al dorintei profunde de convietuire pasnica dintre musulmani si crestini, ca reprezentati ai unor religii care au la izvoare invataturi despre Pace si Iubire.

Ca monument de arhitectura de mare valoare istorica, Hagia Sophia a fost inclusa pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO in 1985.

Din nou, aici trebuie identificata o noua era care ia nastere pe pamanturile la care facem referire. Incepand cu 1923 Ataturk (Mustafa Kemal Pasa), militar de profesie si militant pentru o Turcie moderna, a devenit primul presedinte al Republicii Turce. Asta dupa o perioada grea de revolte si intrigi, care au reusit sa duca la abolirea Califatului Otoman.

Cele mai importante reforme ale lui Kemal Ataturk au izvorat din planul de modernizare si secularizare al Turciei. Acestea sunt multe, si vizeaza toate sectoarele vietii civile, politice, administrative. Spre exemplu:

  • A fost desfintata legea musulmana (Saria), fiind inlocuita de codul civil elvetian, codul penal italian si codul comercial german.
  • A fost incurajata egalitatea femeilor, acestora li s-a dat voie sa voteze si sa detina locuri in parlament. Femeilor li s-a permis sa decida daca isi acopera sau nu capul.
  • Poligamia, care fusese permisa de codul civil islamic, a fost interzisa
  • A fost conceputa o legislatie a familiei si a relatiilor dintre soti, inexistenta pana la acel moment.
  • A fost inlocuit alfabetul arab cu cel latin.
  • Turcii au fost obligati prin lege sa adopte nume de familie in stil vestic. Atunci a primit Kemal titlul de „Atatürk”, adica „tatal turcilor”.
  • In iulie 2020,

sub conducerea presedintelui totalitarist Recep Erdogan, incep formalitatile de transformare a muzeului Hagia Sofia in moschee. Sub ochii nostri se scrie o noua fila din istoria Hagiei Sofia. Si a umanitatii.

In 24 iulie 2020, este dezvelita simbolic o placa ce consemneaza faptul ca asezamantul a fost transformat in moschee, si are loc prima rugaciune in Hagia Sofia ca si moschee. Condusa chiar de presedintele Recep Erdogan.

In seara aceleiasi zile, in toata Grecia bat clopotele, simbolic, a doliu. Lumea crestina este indurerata.

Ca si context necesar de subliniat. Hagia Sofia este transformata astazi in moschee doar datorita simbolisticii ei puternice.

Recep Erdogan, un presedinte dictator cu pretentii de sultan, a impus pas cu pas in Turcia un regim autocrat. A abolit functia de prim-ministru, decide politica in domeniul securitatii si poate numi sau concedia demnitari. Detine totalitatea puterii executive in Turcia.

Politica internationala ii scapa insa de sub control, motiv pentru care face diverse miscari geopolitice sperand astfel sa demonstreze ca este un lider puternic.

Astazi, amesteca amenintator religia cu politica internationala. Nimic altceva nu justifica transformarea Hagiei Sofia in moschee, avand in vedere ca la cateva zeci de metri doar, se afla Moscheea Albastra, una dintre cele mai mari si cunoscute moschei din Istanbul!

O noua fila in istoria Hagia Sofia si a umanitatii

Ma cutremura sa ma vad contemporana cu aceasta etapa din istoria unui asezamant simbol.

Am auzit prea putine voci care sa conteste decizia unui dictator care de cativa ani schimba dramatic istoria Turciei moderne. Am citit ca UNESCO este “ingrijorat de soarta icoanelor” din bazilica.

Se auzea, asa, o tanguire internationala ce aducea  a “pacat ca s-a intamplat asa …”, cand inca cerneala nici nu se asezase pe hartia ce avea sa consemneze noua fila in istoria asezamantului.

In opinia mea, liderii europeni, liderii lumii crestine dar si intelectualii care stiu foarte bine istoria si profunzimile ei, au fost slabi! Erdogan a arat ca el este sultan in tara lui, peste bietii turci care se uita cu deznadejde cum le sunt luate libertatile garantate pana de curand de o Turcia moderna. Dar, semnificatiile Bazilicii Hagia Sofia depasesc granitele Turciei!

Sa ne intoarcem la Hagia Sofia: arhitectura unei bazilici considerate a opta minune a lumii antice tarzii

Hagia Sofia, ca si stil arhitectural, este o bazilica cu cupola.

Dimensiunile ei sunt absolut impresionante. Se intinde pe o suprafata de 77 m in lungime si 71 m in latime. Inaltimea ei in punctul maxim – cupola – este de 55 m.

Este considerata cea mai mare capodopera a arhitecturii bizantine, in momentul construirii ei fiind cea mai mare biserica din lume.

Biserica are asadar plan de bazilica:

  • Este compartimentata in trei incaperi: pronaos sau nartex (partea care precede incaperea principala a bisericii, naosul), naos si altar
  • Are trei nave: nava centrala si doua nave laterale
  • La etaj se afla galeriile superioare, care inconjoara nava centrala, sub forma de potcoava deschisa spre altar
  • Acoperisul este in forma de bolta arcuita, cu prezenta unei cupole centrale ridicate deasupra naosului, in care este pictat Iisus Hristos Pantocrator (in cazul Hagia Sofia mozaicul cu Iisus Hristos Pantocrator a fost inlocuit cu un vers din Coran)

Cupola imensa are un diametru de 32 m latime, fiind sustinuta de o structura impresionanta de coloane. La baza are 40 de ferestre, ceea ce face ca in timpul zilei, cand lumina straluceste puternic, sa dea impresia ca pluteste in aer. Este considerata o minune arhitectonica datorita dimensiunilor ei.

Din nartex noua porti conduc catre spatiul central al bisericii. In perioada bizantina, trei porti de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adapost spiritual. Cele 3 porti centrale erau rezervate imparatului si suitei sale. In mijloc, cea mai inalta era Poarta Imperiala, placata cu argint aurit.

In structura bazilicii sunt integrate 107 coloane! 40 de coloane se regasesc la primul nivel si 67 la cel de –al doilea, in zona galeriilor.

Zidurile laterale ale edificiului, la nord și sud, cuprinse sub arcuri marete, sunt strapunse de multime de ferestre dispuse pe mai multe randuri. Prin ele se revarsa lumina zilei spre spatiul central de jos si spre cel de la galerii.

Imediat dupa cucerirea Constantinopolului de catre turci, Hagia Sofia s-a transformat in moschee si i s-au adaugat patru minarete in cele patru colturi.

Icoane-mozaic si decoratiuni musulmane care au coexistat 85 de ani in Muzeul Hagia Sofia

Caracteristica bazilicilor bizantine este un aspect exterior simplu si sobru si interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri splendide.

Zidurile interne ale Hagiei Sofia sunt placate cu marmura, iar partile superioare ale zidurilor, boltele si arcurile sunt decorate cu mozaic. Inclusiv in pronaos si in galeriile superioare.

Paleta coloristica a placilor de marmura este incantatoare! Citeam ca ar fi vorba de 60 de nuante de marmura care se regasesc acolo. Nu a fost precupetit nici un efort pentru a realiza visul unei bazilici splendide, pana in cele mai mici detalii:

  • marmura alba provine din insula Proconessos din Marea Marmara,
  • cea cu nuante verzi din insula Eubeea si din Muntii Tayget, de langa Sparta,
  • nuantele roz au sosit de la Synada, din Asia Mica,
  • iar marmura cu nuante de galben si rosu inchis a fost adusa din Africa.

Placile de marmura sunt prinse in panouri. Cu desenele nervurilor asezate simetric!! Da…

Unele panouri de marmura sunt gravate (de ex. Deasupra Portii Imperiale). Gravurile reprezinta delfini stilizati si Tridentul zeului Poseidon, simboluri emblematice ale Imperiului Roman de Rasarit.

Omphalionul este o suprafata patrata de pardoseala din marmura cu un design superb, aflat in apropierea altarului! Aici aveau loc ceremoniile de incoronare a imparatilor bizantini.

Omphalion inseamna literalmente buricul pamantului, adica centrul pamantului. 32 de cercuri de marmura diferita, inclusiv porfir rosu si verde, granit verde si roz, se inscriu in sectiunea patrata.

Tavanul, dupa cum spuneam , este decorat cu mozaic aurit. Nava laterala dinspre sud a pastrat minunat toata decoratia mozaicala originala, din sec. al VI-lea, cu motive florare si geometrice pe fond auriu.

In diverse puncte ale bisericii s-au pastrat si mozaicuri-icoane splendide. Iata cateva dintre ele.

1. Mozaicul Portii Imperiale.

Inainte de a pasi prin Poarta Imperiala in interiorul bisericii, ridicam privirea spre un mozaic impresionant din sec. al IX-lea. De pe un tron imparatesc ne binecuvanteaza Iisus Hristos, iar pe cartea ce o tine in mana stanga sta scris: Pace voua, Eu sunt lumina lumii.  Imparatul Leon al VI-lea Filozoful este cel care I se inchina. De o parte si de alta, in medalioane este reprezentata Sfanta Fecioara si Arhanghelul Gabriel.

2. Fecioara cu Pruncul in brate

stapaneste spatiul semicupolei absidei altarului. Mozaicul acela este atat de frumos si incredibil de bine pastrat!

Fecioara este incadrata de cei doi Arhangheli, reprezentati la baza arcului cupolei. Astazi doar Gabriel se mai pastreaza, dar este o figura colosala – un mozaic de 5 metri inaltime, superb si el.

 

3. Deesis

Mozaicul care m-a cucerit definitiv, si care ramane pentru mine Icoana Bisericii Sfanta Sofia. De pe acel perete din galeria superioara a basilicii, Iisus Hristos s-a uitat direct in inima mea, si m-a binecuvantat!

Sunt atatea straturi de simboluri cuprinse acolo. Reprezentarea magnifica a figurilor te duc direct la Scriptura.

In dreapta Mantuitorului, Sfantul Ioan Botezatorul sta smerit. Poti citi din postura sa aceea parte a Evangheliei in care stie ca si-a incheiat misiunea – aceea de a anunta sosirea lui Mesia. Mesia este atat de prezent in tot acest tablou, incat doar la asta m-a putut duce gandul.

Apoi, Fecioara Maria. Nu stiu cum o fi fost reprezentata in secolul XIV, dar acum abia daca se mai vede in acest tablou-icoana. Pe de o parte, m-a izbit faptul ca prezenta ei este evident discreta dar indispensabila! Exact asa cum a fost toata viata ei, din momentul in care a spus “Faca-se voia Ta” acceptand ca viata ei sa fie inchinata lui Iisus in cel mai intim mod posibil.

Pe de alta parte, mama fiind, am simtit ca vad in fata mea icoana mamei care da drumul copiilor ei in viata, sa isi urmeze drumul si sa isi implineasca destinul, ea devenind tot mai putin mama la modul vizibil, dar pentru totdeauna mama in sufletul ei.

4. Un mozaic foarte bine pastrat este cel al Imparatesei Zoe cu Imparatul Constantin Monomachos.

In centrul imaginii se afla Iisus, facand gestul de binecuvantare. Interesant in istoria acestui mozaic este ca Imparateasa Zoe s-a maritat de 3 ori, si la fiecare nou sot mozaicul a fost schimbat cu noua fata si noul nume al sotului.

5. In aceeasi galerie gasim un mozaic al Fecioarei Maria cu Iisus in brate, incadrata de Imparatul John Comnenus si Imparateasa Irina. Mozaic din sec XII.

6. Mozaicul din vestibul.

La capatul de sud al pronaosului se ajunge intr-un vestibul spatios care duce in exteriorul bisericii.

Poarta de bronz a vestibulului, prin care se iese afara, dateaza din sec. al II-lea si a fost adusa de la un templu elenistic din cetatea Tarsus, Asia Mica, locul de nastere al Apostolului Pavel.

Deasupra portii se afla un mozaic foarte reprezentativ pentru Bazilica Sfanta Sofia, care dateaza din secolul X.  In centrul imaginii se afla Sfinta Fecioara cu Pruncul, asezata pe un tron de argint, incrustat cu pietre pretioase. La dreapta, Constantin cel Mare ii ofera macheta orasului Constantinopol, iar la stanga Iustinian I ii ofera macheta bisericii Hagia Sofia.

Inscriptiile sunt si ele foarte bine pastrate. In aceasta reprezentare, Feciara Maria este “Purtatoarea de Dumnezeu”, iar langa cei doi imparati sta scris: “Printre Sfinti se numara Marele Imparat Constantin”, respectiv “Iustinian Ilustrul Imparat”

7. Iisus Pantocrator in centrul cupolei

Din marturiile a numerosi autori crestini reiese ca centrul cupolei bazilicii era acoperit cu un imens mozaic reprezentand pe Iisus Pantocrator, iar pe cele patru pandantive de la baza cupolei erau reprezentati patru ingeri magnifici. Cei de la rasarit executati in mozaic, iar cei de la apus in fresca. Pana in sec. al XIX-lea toata decoratia superioara a bisericii ramasese neatinsa, dar cand au ajuns fratii Fosatti din Elveția pentru lucrarea de restaurare ceruta de Sultan, au pus la dispozitia turcilor mijloacele de a ajunge la inaltimile maxime ale bisericii. Turcii si-au realizat visul de a inlatura imaginea lui Iisus Pantocrator, inlocuind-o cu un verset din Coran.

In primele decenii dupa prima transformare a Hagiei Sofia in moschee (1453) splendidele decoratii crestine de mozaic si fresca au ramas neatinse, dar apoi au fost acoperite cu un strat de tencuiala. Dupa transformarea Hagiei Sofia in muzeu, Institutul Bizantin American a curatat si recuperat mozaicuri-icoane pe care le vedeam pana mai ieri. Acesta era un proces in derulare. Banuiesc ca a fost sistat odata cu transformarea lacasului in moschee.

Dar sa ne uitam si la elementele de decor interior musulmane, adaugate bazilicii.

Imediat ce Mehmed a convertit bazilica in moschee, interiorul Hagiei Sofia este adaptat:

  • apare nisa de rugaciune semicirculara din perete, rezervata pentru imam (mihrabul).
  • Desigur, minbarul este asezat si el imediat in dreapta mihrabului. Minbarul este un amvon dintr-o moschee, in care se urca imamul pentru a predica.
  • Ca si ornament specific moscheilor, apar candelabrele
  • Intre anii 1847-1849, a avut loc o restaurare complexa a moscheii din ordinul sultanului Abdul-Medjid, sub coordonarea fratilor arhitecti  Gaspare și Giusepe Forssati. Cu aceasta ocazie au fost fixate pe peretii navei centrale si cele 8 imense medalioane verzi ce contin caligrafiate in araba numele lui Allah, al Profetului Mohammed, al primilor patru califi si al nepotilor lui Mohammed.

Trairi personale in fata maretiei istoriei

Notam in urma cu 2 ani, cand am pasit in Muzeul Hagia Sofia:

In Piata Sultanahmet,  mai multe senzatii s-au intrecut sa puna stapanire pe mine. Prima a fost aceea de efemeritate – a mea, in comparatie cu cei doi giganti din dreapta si din stanga, cu minaretele lor inaltandu-se svelte spre cer  –  Hagia Sofia si Moscheea Albastra.

Apoi aceea de tristete. Cu atata loc pentru toti pe Pamant, de ce a trebuit transformata Bazilica Hagia Sofia din biserica crestina in moschee?!

Am fost scoasa din meditatia mea de glasurile unor copii. Intre acele minuni arhitecturale este un parc, cu iarba, flori, fantana arteziana, banci multe, un parc animat de prezenta oamenilor.

Si mi-am amintit! Noi, oamenii, asa efemeri cum suntem ca si indivizi, noi suntem Biserica! Si atunci, m-a coplesit bucuria!

Dumnezeu a randuit ca sub aceeasi cupola, sute de ani – pe rand si nu deodata – sa-I vorbeasca, sa I se roage, atat crestinii cat si musulmanii. Ca oamenii isi fac regulile lor, isi duc razboaiele, ca mozaicul superb cu Iisus Pantocrator a fost inlocuit de versete din Coran – da, este pacat, dar pana la urma conteaza Pacea, Bucuria, chiar si aceea vremelnica, dintre razboaie . Iar in aceea dimineata acolo, in aceea piata era bine!

Si in Hagia Sofia  era bine: oameni de toate religiile erau la un loc, admirand icoanele superbe din mozaic ale Sfintei Fecioare Maria, ale Lui Iisus, ale sfintilor, descifrand in acelasi timp versetele din Coran – cei care stiau sa faca asta.”

De unde sa fi stiut atunci ca nelinistea ar fi trebuit sa fie emotia care sa ma cuprinda?


Inscrie-te pentru newsletter ca sa nu ratezi urmatoarea iesire in lume!


Despre Turcia am mai scris si:


Ma poti urmari si pe:

si pe


Bibliografie:

One Comment

Ai un gand? Il poti lasa mai jos ...

%d bloggers like this: